Acatistul Sf. Mare Mucenic Dimitrie -audio

ACATISTUL SF.  mucenic Dimitrie IZVORATORUL DE MIR

Rugaciunile incepatoare


In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.

Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!

Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.

Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.

Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.


Condacele si Icoasele

Condacul 1

Invatatorului dreptslavitoarei credinte celei intru Hristos, surpatorului si rusinatorului paganatatii, Izvoratorului de mir, Marelui Mucenic Dimitrie, ostasul cel adevarat al lui Hristos, care s-a aratat Bisericii ca un soare si mare aparator credinciosilor, toti acum cantari de multumire si laude din suflet cu dorire aducandu-i sa-i cantam: bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Icosul 1

Credinta adevarata invatand-o, Mucenice Dimitrie, de la parintii tai, ai vietuit pe pamant prin darul lui Dumnezeu ca un inger, luminat marturisind si invatand pe toti apoi cu milostenie, cu neincetate rugaciuni si cu chinuri. Pentru care noi aducem tie aceste cantari de lauda:

Bucura-te, ca tu ca un inger pe pamant ai vietuit;
Bucura-te, ca luminat pe Hristos ai marturisit;
Bucura-te, ca din parinti binecredinciosi ai rasarit;
Bucura-te, ca dreapta credinta pana la sfarsit o ai pazit;
Bucura-te, ca prin postire si rugaciuni necontenite, ingerilor te-ai asemanat;
Bucura-te, ca prin faceri de bine si lacrimi, pe demoni i-ai infricosat;
Bucura-te, nemuritoare odrasla a cetatii Tesalonicului;
Bucura-te, reazem neclintit al Iliricului;
Bucura-te, saditorule al crestinatatii;
Bucura-te, dezradacinatorule al paganatatii;
Bucura-te, ca intru primejdii lumii esti mare aparator;
Bucura-te, ca celor ce cu credinta nazuiesc la tine le esti gata folositor;
Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 2

Auzind imparatul Maxminian ca parintele tau, mucenice al lui Hristos, a murit si socotind a te trage pe tine la un gand cu el, ti-a dat dregatoria de proconsul, iar tu de ai si primit, insa cu intelepciunea cea data tie de sus, pricepand maiestriile lui ai ramas cu darul lui Dumnezeu neprins de dansele, cantand: Aliluia!

Icosul 2

Mucenice de trei ori fericite, n-ai voit a te supune poruncii imparatului de a ucide pe toti cei ce cheama numele lui Iisus, cel rastignit, ci mai vartos luminat L-ai marturisit pe El. Si ca alt Pavel pe toti ai invatat sfanta credinta, iar multa inchinare la idoli, cea fara de Dumnezeu, o ai dezradacinat. Pentru aceea vrednic esti a auzi de la noi acestea:

Bucura-te, ca afara de Dumnezeu, n-ai ales mai mult;
Bucura-te, ca vointei imparatului nu te-ai supus;
Bucura-te, ca pe Dumnezeu cel adevarat L-ai marturisit luminat;
Bucura-te, ca trupul tau vitejeste nu l-ai crutat;
Bucura-te, ca tu credinta cea in Iisus Hristos o ai marturisit;
Bucura-te, ca pe vrajmasii Crucii i-ai biruit;
Bucura-te, ca locuitorilor Tesalonicului alt Pavel te-ai aratat;
Bucura-te, ca pe ei credinta cea in Hristos i-ai invatat;
Bucura-te, ca cinstea tiranului imparat o ai batjocorit;
Bucura-te, ca de sfaturile lui te-ai lepadat;
Bucura-te, ca de darurile lui te-ai ingretosat;
Bucura-te, ca plata pentru dreapta credinta de sus ai luat;
Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 3

Plin fiind de darul lui Dumnezeu, Mucenice Dimitrie, care te lumina si te inteleptea prin fapte bune, ca pe o scara mergand din putere in putere, viteaz ostas te-ai aratat al cerescului Imparat, Iisus. Netemandu-te de neputinciosul imparat pamantesc, Imparatului Hristos cu mare glas ai cantat: Aliluia!

Icosul 3

Ravnind, ai ravnit pentru dreapta credinta a lui Hristos, pe care o aveai pururea in inima ta, rabdatorule de chinuri; mai inainte de a veni Maximian in Tesalonic, ai incredintat averea ta slugii tale Lupu, ca sa o imparta la saraci, iar tu, sfinte, prin rugaciuni si post, te-ai gatit spre nevointa, stand cu indrazneata cugetare; pentru aceea iti zicem:

Bucura-te, ca momirea imparatului intru nimic o ai socotit;
Bucura-te, ca ai marturisit luminat tuturor un Dumnezeu in Sfanta Treime;
Bucura-te, ca de credinta parintilor tai tare te-ai tinut;
Bucura-te, ca n-ai ingaduit a se huli credinta cea dreapta;
Bucura-te, ca buna pilda cetatenilor Tesalonicului te-ai facut;
Bucura-te, ca negutatoria sufletului bine o ai chibzuit;
Bucura-te, ca adevarata credinta o ai inaltat;
Bucura-te, ca nedumnezeirea de tot o ai nimicit;
Bucura-te, ca bogatia ta intru nimic o ai socotit;
Bucura-te, ca toata averea la saraci o ai impartit;
Bucura-te, folositor si ajutator de obste;
Bucura-te, aparatorule cu deosebita trebuinta pentru mine;
Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 4

Fiind instiintat imparatul de credinta ta, viteazule marturisitor, a venitian Tesalonic, inaintea caruia stand, cu indrazneala ai marturisit pe Hristos, Dumnezeu adevarat, iar multimea de zei cea paganeasea o ai ocarat; de care el foarte maniindu-se, a poruncit sa te inchida in temnita, unde intrand tu, cuvios suflet ai cantat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 4

Foc arzator avand in sufletul tau, fericite Mucenice Dimitrie, pentru dragostea Celui dorit al tau, intru nimic socotind chinuriie, intarit de darul Lui, vesel ai intrat in temnita, sezand ca intru o camara luminoasa, rugandu-te si cantand psalmi; pentru care de la noi auzi acestea:

Bucura-te, ca ai fost imputernicit cu darul lui Hristos;
Bucura-te, ca pe vrajmasi, cu rabdare i-ai biruit;
Bucura-te, ca pentru Hristos in temnita ai fost dat;
Bucura-te, ca pe diavolul l-ai infiorat;
Bucura-te, ca temnita tie camara luminoasa s-a aratat;
Bucura-te, ca in ea, cu cantari si doxologii pe Dumnezeu ai laudat;
Bucura-te, ca, ingradindu-te cu semnul crucii, pe scorpie ai calcat;
Bucura-te, ca ea, calcata fiind, nevatamat ai ramas;
Bucura-te, ca ai urat dregatoria pamanteasca de proconsul;
Bucura-te, ca cereasca ostasie ai indragit;
Bucura-te, ca parintilor tai prin rugaciuni ai fost dat;
Bucura-te, ca toata cetatea s-a bucurat de nasterea ta;
Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 5 

Paganul imparat, indeletnicindu-se cu jocuri in arene, multi din crestini erau ucisi de catre un om, puternic luptator, anume Lie, din neamul vandalilor; aceasta faradelege nesuferind-o crestinul Nestor tanarul, aprins de ravna a alergat la tine in temnita, spunandu-ti si cerand binecuvantare si rugaciuni ca sa-l poata birui; iar tu, Sfinte Mucenice, nadejde avand in Cel ce te intarea pe tine, insemnandu-l cu semnul Crucii, i-ai zis: du-te, ca pe Lie vei birui si pentru Hristos vei marturisi, cantand dimpreuna: Aliluia!

Icosul 5

Tanarul Nestor, nadejde in Dumnezeu avand prin tine, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, indata alergand la acea priveliste, cu mare glas a strigat: o Lie, vino sa ne luptam si amandoi; iar imparatul vazandu-l tinerel si frumos, chemandu-l la sine i-a zis: nu vezi pe cati a omorat Lie?, momindu-l cu fagaduinta de a-l trage la un gand cu dansul. Iar el nevrand a strigat: Dumnezeul lui Dimitrie, ajuta-mi. Si indata s-a apucat cu Lie la lupta, si aruncandu-l in sulitele cele ascutite, l-a dat la amara moarte, si asa s-a plinit proorocia ta, sfinte; pentru care te intampinam cu aceste laude:

Bucura-te, ca mandria lui Lie ai surpat;
Bucura-te, ca pe Nestor cu Lie a se lupta l-ai indemnat;
Bucura-te, ca prin semnul Crucii ai zis ca-l va birui;
Bucura-te, ca la amara moarte l-ai dat;
Bucura-te, ca tanarul Nestor, reazem tare in Hristos si in ale tale rugaciuni a avut;
Bucura-te, ca de nadejdea sa n-a fost lipsit;
Bucura-te, ca proorocia ta, sfinte, s-a plinit;
Bucura-te, ca si Nestor pe Hristos a marturisit;
Bucura-te, ca el la momirile imparatului nu s-a supus;
Bucura-te, ca si lui cununa frumoasa la ceruri i-ai arvunit;
Bucura-te, ca din porunca imparatului, de Marcian capul i s-a taiat;
Bucura-te, ca sufletul lui la ceruri cu mucenicii s-a numarat;
Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 6 

Fiind instiintat nebunul imparat, cum ca tu, Mucenice Dimitrie, ai fost pricinuitor pierzarii lui Lie, s-a mahnit foarte, mai mult decat ar fi cazut din imparatia sa, si indata a poruncit ostasilor, ca asemenea cu sulitele sa fii strapuns; iar tu, vrednicule de lauda, asteptai cugetand la bunatatile ce aveai a le dobandi si cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 6

Sezand tu in temnita, viteazule mucenice, a cautat spre tine Domnul de sus, cercetandu-te prin ingerul Lui care ti s-a aratat ca o preafrumoasa cununa din rai intru lumina mare, pe care punand-o pe capul tau, ti-a zis: pace tie, patimitorule al lui Hristos, Dimitrie; imbarbateaza-te, intareste-te si biruieste pe vrajmasii tai; iar tu sfinte, ai raspuns; ma bucur intru Domnul si ma veselesc intru Dumnezeu, Mantuitorul meu; aprins de dragostea Lui, doreai a-ti varsa pentru Dansul sangele tau, pentru care noi te laudam asa:

Bucura-te, ca sezand tu in temnita vesel te-ai aratat;
Bucura-te, ca Hristos din ceruri spre tine a cautat;
Bucura-te, ca cercetare de la El prin ingeri ai primit;
Bucura-te, caci cu frumoasa cununa din rai intru lumina mare la tine a venit;
Bucura-te, ca vederea ingerului mult te-a bucurat;
Bucura-te, ca el capul cu cununa ti-a incununat;
Bucura-te, ca primind cununa, din inima ai multumit;
Bucura-te, ca pe vrajmasul foarte mult l-ai scarbit;
Bucura-te, ca pace, imbarbatare si intarire, prin inger ai luat;
Bucura-te, ca prin rabdare intemeietor dreptei credinte te-ai aratat;
Bucura-te, ca intru dansul bucurandu-te te-ai veselit;
Bucura-te, ca pentru Dansul sangele a-ti varsa ai dorit;
Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie !

Condacul 7 

Incepand a se lumina de ziua, au intrat ostasii in temnita la tine, mare mucenice, aflandu-te stand vesel la rugaciune, si indata a inceput a te strapunge cu sulitele; iar tu, nevoitorule, cu suflet viteaz ai ridicat mana dreapta, impungandu-te intaia sulita in coasta, inchipuind astfel patima lui Hristos, Domnul tau, Cel cu sulita impuns; in mainile Lui ti-ai dat sfantul tau suflet, cantand: Aliluia !

Icosul 7

Cumplit si fara crutare, ostasii au strapuns trupul tau, rabdatorule de chinuri al lui Hristos, mare mucenic, incat pamantul s-a rosit cu sangele tau, facandu-te priveliste ingeriior si oamenilor; iar tu, rugandu-te din adancul inimii, ai ramas pana la sfarsit cu multumire rabdand si neclintit din dreapta credinta; pentru care primeste de la noi acestea:

Bucura-te, ca intrand ostasii in temnita, vesel te-au aflat stand la rugaciune;
Bucura-te, ca indata au inceput cu sulitele a te strapunge;
Bucura-te, caci cu suflet viteaz mana dreapta ai ridicat;
Bucura-te, ca intaia sulita coasta ta a strapuns;
Bucura-te, ca patima lui Hristos, Domnul tau, ai inchipuit;
Bucura-te, ca impungere in coasta ca si El ai primit;
Bucura-te, ca pamantul cu sangele tau s-a rosit;
Bucura-te, ca priveliste ingerilor si oamenilor te-ai facut;
Bucura-te, ca sulitele vesel le-ai rabdat;
Bucura-te, ca prin ele sufletul tau in mainile lui Dumnezeu l-ai dat;
Bucura-te, ca tare ca un diamant te-ai aratat;
Bucura-te, ca pana la sfarsit, multumind din adancul inimii, te-ai rugat;
Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 8 

Mucenice de trei ori fericite, dandu-ti sfantul suflet in mainile Domnului tau, Caruia cu credinta ai slujit, s-a dus sa petreaca in locasurile cele ceresti impreuna cu cetele mucenicilor; trupul tau aruncat fara de cinste zacea la pamant, iar oarecare din credinciosi noaptea mergand l-au luat si l-au ingropat, cantand toti lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 8

Dupa ingroparea ta, credincioasa sluga ta Lupu, spre semnul dragostei luand haina si inelul muiate in sangele tau, sfinte, multe feluri de boli prin ele se tamaduiau si duhurile cele necurate se goneau; de care minune instiintandu-se tot Tesalonicul, necredinciosul imparat Maximian a poruncit ca si pe fericitul Lupu sa-l prinda si sa-i taie capul; si asa sluga cea buna dupa stapanul sau, adica dupa tine, Sfinte Dimitrie, s-a dus la Domnul; pentru care noi iti cantam asa:

Bucura-te, ca trupul tau strapuns fiind a ramas jos;
Bucura-te, ca Iisus crestetul tau l-a incununat frumos;
Bucura-te, ca nevointa ta cea muceniceasca acum ai savarsit;
Bucura-te, caci cu mucenicii in locasurile ceresti esti preamarit;
Bucura-te, ca de la pamint la cele ceresti te-ai ridicat;
Bucura-te, caci cu mucenicii dimpreuna te-ai numarat;
Bucura-te, ca lui Lupu, credincioasa sluga ta, haina si inelul tau i-ai dat;
Bucura-te, ca prin ele feluri de boli ai vindecat;
Bucura-te, ca si lui din porunca lui Maximian i s-a taiat capul;
Bucura-te, ca el, dupa tine, stapanului sau, a urmat;
Bucura-te, cel ce credincioailor esti izvor de minuni nedesertat;
Bucura-te, ca demoniior esti rana anevoie de vindecat;
Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 9

Deasupra mormantului tau, sfinte, fiind zidita o biserica mica, in care se savarseau multe minuni si feluri de vindecari bolnavilor se da, un boier credincios, anume Leontie, din partile Iliricului de boala grea fiind cuprins, adus si pus fiind unde sfintele tale moaste erau in pamant ascunse, indata a dobandit tamaduire, sculandu-se sanatos; pentru care, multumind lui Dumnezeu si pe tine, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, preamarindu-te, a cantat: Aliluia!

Icosul 9 

Vrand vindecatul boier Leontie a zidi o biserica mare si frumoasa, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, spre semn de multumire, daramand pe cea mai mica, a inceput a sapa santurile spre temelie. Dar, o minune ! A aflat sfintele tale moaste intregi si nestricate, curgand din ele mir binemirositor, unde, adunandu-se poporul, cu bucurie scotandu-le din pamant, multime nenumarata de bolnavi se tamaduia; iar Leontie, plin de veselie, ridicand degrab la acel loc biserica frumoasa si minunata, intr-ansa a pus cinstitele tale moaste, in racla de mult pret; deci bucurandu-ne si noi de aceasta, graim catre tine asa:

Bucura-te, ca pe Leontie de boala grea l-ai vindecat;
Bucura-te, ca el spre multumire biserica in numele tau a ridicat;
Bucura-te, ca tu har de a face minuni de la Dumnezeu ai luat;
Bucura-te, ca trupul tau iarasi noua l-ai dat;
Bucura-te, ca indata ce din pamant s-a ivit, mir de buna mireasma la toti a tins;
Bucura-te, ca pe multi de felurite boli i-ai izbavit;
Bucura-te, ca inauntrul bisericii cu cinste de preoti s-a asezat;
Bucura-te, caci credinciosii de aceasta s-au bucurat;
Bucura-te, ca intregi sfintele tale moaste se pazesc;
Bucura-te, ca cei ce patimesc si cu credinta nazuiesc la ele, se tamaduiesc;
Bucura-te, vas de mir neimputinat si de feluri de boli vindecator;
Bucura-te, ca pentru toti esti de daruri impartitor;
Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 10

Binecredinciosul Leontie, voind a se intoarce la Iliric, a vrut sa ia o parte din sfintele tale moaste, ca si acolo in patria sa sa zideasca o biserica in numele tau, sfinte; iar tu, aratandu-te, l-ai certat, ca sa nu indrazneasca a lua ceva, iar el luand numai giulgiul muiat in sangele tau si o parte din aurarii, in racla de aur le-a pus si ducandu-se, a cantat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 10

Minuni multe facand tu, sfinte, prin giulgiul tau, lui Leontie aratandu-te pe cale, l-ai izbavit de furtuna ce-l ameninta si vrand cu ai sai a trece raul Istrului i-ai spus sa ia racla cu giulgiul in mainile sale si sa nu se teama; asemenea si tuturor celor ce nazuiesc cu credinta la tine le esti de obste folositor si grabnic ajutator; pentru care-ti cantam asa:

Bucura-te, ca pe Leontie, ce din sfintele tale moaste a vrut sa ia, l-ai certat;
Bucura-te, ca giulgiul muiat in sangele tau, spre mangaierea lui l-ai dat;
Bucura-te, ca de furtuna ce-l ameninta, aratandu-te, l-ai izbavit;
Bucura-te, caci cu giulgiul tau fara vatamare l-a trecut;
Bucura-te, ca el, sosind la Sirmion, in biserica ce zidise tie, acest odor a dat;
Bucura-te, ca si acolo multi se indulcira de minuni si tamaduiri;
Bucura-te, ca pe Marian, eparhul Iliricului, de buba grea l-ai tamaduit;
Bucura-te, ca pe unul ce era indracit l-ai izbavit;
Bucura-te, ca pe altul ce ii curgea sange l-ai izbavit;
Bucura-te, ca foametea ce era in cetatea ta o ai potolit;
Bucura-te, ca pe locuitorii ei, din primejdia ce-i ameninta, i-ai izbavit;
Bucura-te, ca celor ce vindeau grau, aratandu-te aievea, le-ai poruncit sa inoate spre Tesalonic;
Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie !

Condacul 11

Sfesnic cu totul luminos fiind cinstitele tale moaste, Izvoratorule de mir, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, pus in sfesnicul bisericii lumineaza pe toti cei ce cu credinta alearga la ele; deci de un dar ca acesta sa nu ne lipsesti si pe noi sfinte, cei ce cu dragoste ne aflam stand inaintea sfintei tale icoane; cu multa smerenie inchinandu-ne, cerem a fi scutiti de orice potrivnice intamplari iar mai ales de infricosatoarea groaza a cutremurului si a ne invata sa cantam lui Dumnezeu, dimpreuna cu tine: Aliluia!

Icosul 11 

Evlaviosul imparat Justinian a trimis in Tesalonic barbati cinstiti sa ia o parte din sfintele moaste, spre sfintirea bisericii pe care din nou o zidise; ajungand ei la Tesalonic si de racla ta apropiindu-se, o, minune! deodata a iesit foc si scantei de vapaie spre toti slobozind si un glas din foc infricosator zicand: stati si nu indrazniti; iar ei spaimantati de frica au cazut si intorcandu-se inapoi au spus imparatului cele ce s-au facut, aducand intru mirare pe toti; pentru care te laudam asa:

Bucura-te, ca foc si scantei de vapaie s-au vazut din racla sfintelor tale moaste;
Bucura-te, ca minunea aceasta pe multi i-a ingrozit;
Bucura-te, ca in vis lui Onisifor, aprinzatorului de lumini, te-ai aratat;
Bucura-te, ca fapta sa, cu iubire de oameni, o ai mustrat;
Bucura-te, ca ai poruncit lui sa o paraseasca si sa se pocaiasca;
Bucura-te, ca pe el, l-ai facut a se rusina, trezindu-se din sonm;
Bucura-te, ca a doua oara iarasi aievea l-ai mustrat;
Bucura-te, ca de glasul tau ca de un tunet la pamant zacea ca un mort;
Bucura-te, ca venindu-si el intru sinesi singur a marturisit fapta sa;
Bucura-te, ca spaimantandu-l, singur a spus tuturor mustrarea ta;
Bucura-te, caci cu minunile tale pe popor ai veselit;
Bucura-te, ca vrei ca toti sa se mantuiasca de la Dumnezeu;
Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 12

Stand inaintea lui Hristos, Cel ce te-a intarit spre patimire, prealaudate Mare Mucenice Dimitrie, de la Dansul dar ai luat a vindeca pe toti de patimile sufletesti si trupesti; rugamu-ne deci tie, sfinte, ca cel ce ai indrazneala multa, nu inceta mijlocindu-ne sufleteasca mantuire noua, celor ce cinstim a ta pomenire si cantam neincetat: Aliluia!

Icosul 12

Cu cantari cinstim pomenirea ta, fericim chinurile tale si indelunga-rabdarea ta, marim si laudam minunile tale, vitejia si barbatia ta cea nebiruita; bine te cuvantam ca pe un mare ajutator si pazitor lumi, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie, si din inima graim tie acestea:

Bucura-te, ca pe episcopul cel prins de barbari l-ai slobozit;
Bucura-te, ca pe el la cetatea ta Tesalonic l-ai povatuit;
Bucura-te, ca pe cele doua fecioare, ce au cusut chipul tau, le-ai izbavit;
Bucura-te, ca pe rapitorul lor l-ai lasat batjocorit;
Bucura-te, ca degraba le-ai adus pe ele, dimpreuna cu chipul, la biserica din Tesalonic;
Bucura-te, ca acel chip inaintea altarului spre lauda ta s-a pus;
Bucura-te, ca vazindu-se ele desteptate langa mormantul tau s-au bucurat;
Bucura-te, ca cei adunati acolo, pentru minune au saltat;
Bucura-te, ca de multe ori cetatea ta de navalirea barbariior o ai izbavit;
Bucura-te, ca pe multi din robia barbarilor i-ai slobozit;
Bucura-te, ca dimpreuna cu ingerii esti vorbitor;
Bucura-te, ca tuturor de obste catre Stapanul ne esti mijlocitor;
Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul 13

O, rabdatorule de chinuri al lui Hristos, Izvoratorule de mir, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, aceasta a noastra rugaciune, ce aducem tie acum cu umilinta, primeste-o, si de bolile sufletesti si trupesti si de vrajmasii cei vazuti si nevazuti, cu rugaciunile tale cele bineprimite catre Dumnezeu, ne pazeste, ca impreuna cu tine in veacul ce va sa fie, sa cantam Lui: Aliluia! (de 3 ori )

26 octombrie

           Pomenirea Sfîntului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorîtorul de mir

Acest mare făcător de minuni şi slăvit sfînt s-a născut la Tesalonic,

din părinţi nobili,credincioşi şi foarte bogaţi. Dimitrie a fost singurul

lor copil,pe care l-au primit în dar de la Dumnezeu în urma

rugăciunilor făcute cu lacrimi.Fiind singurul fiu al unor astfel de

părinţi, Dimitrie a fost crescut şi educat în felul cel mai înalt şi ales.

Tatăl lui Dimitrie a fost comandantul militar al cetăţii Tesalonicului.

Murind el, împăratul Maximian l-a numit în loc pe fiul lui,Dimitrie.

Numindu-1,prigonitorul creştinilor Maximian i-a trasat tînărului

Dimitrie şi sarcina de a îi extermina pe creştinii din Tesalonic.Dar

Dimitrie nu numai că nu a executat această comandă a împăratului,

ci chiar L-a propovăduit pe Hristos înaintea tuturor,pe faţă,în toată

cetatea Tesalonicului. Auzind acestea, împăratul s-a umplut de ură faţă de Dimitrie.Astfel, pe cînd se întorcea de la o bătălie impotriva sarmaţilor,Maximian s-a oprit la Tesalonic, spre a cerceta personal situaţia, împăratul l-a convocat pe Dimitrie înaintea sa şi 1-a intrebat cu privire la credinţa lui. Dimitrie a recunoscut şi a mărturisit fără teamă credinţa lui în Hristos,şi a arătat totodată cît de falsă şi superstiţioasă este idolatria împăratului. Maximian 1-a aruncat pe Dimitrie în închisoare. Ştiind ce îl aşteaptă de acum înainte,Dimtrie l-a însărcinat pe servitorul lui, Lup,cu împărţirea la săraci a tuturor averilor lui, el însuşi pregătindu-se trup şi suflet cu  bucurie pentru moartea martirică care îl aştepta. Pe cînd zăcea întemniţă, un înger al Domnului a venit la el şi i-a zis:„Pace ţie,O,pătimitorule al lui Hristos! Fii viteaz şi puternic!"După mai multezile,împăratul a trimis soldaţi la Dimitrie,cu porunca de a-l omori acolo, pe loc.

Soldaţii l-au aflat pe sfîntul lui Dumnezeu la rugăciune,şi l-au străpuns cu lăncii.Creştinii au luat în taină trupul lui şi l-au îngropat cu cinste.Din trupul sfîntului a început să izvorască mir tămăduitor şi binemiresmat.La scurtă vreme după aceea, deasupra sfintelor lui moaşte s-a zidit o mică biserică.

Un nobil din Iliria pe nume Leontie suferea de o boală grea şi denevindecat. Inarmîndu-se cu rugăciunea,el s-a grăbit la moaştele Sfîntului Dimitrie,aflîndu-şi acolo desăvîrşită şi miraculoasă vindecare.Cu inima revărsîndu-i-se de bucurie,nobilul Leontie a înălţat o biserică mult mai mare şi mai slăvită pe locul mormîntului

cu sfintele moaşte. Acestui nobil Sfîntul Dimitrie i s-a arătat în două rînduri. Impăratul Iustinian a dorit să aducă moaştele Sfîntului de la Tesalonic la Constantinopol,dar pe cînd lucrătorii se pregăteau să împlinească porunca, din sfintul mormînt au izbucnit fulgere şi s-a auzit un glas înfricoşator care a zis:„ Opriţi-vă şi nu atingeţi!"Astfel sfintele moaşte făcătoare de minuni ale Sfîntului Mare Mucenic Dimitrie au rămas pentru totdeauna la Tesalonic. Ca apărător al cetăţii Tesalonicului,Sfîntul Dimitrie s-a arătat aievea de multe ori,şi de multe ori a izbăvit cetatea de urgii.
              Bucura-te, Izvoratorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

ACATISTUL SFINŢILOR MĂRTURISITORI VISARION, SOFRONIE ȘI AL SFÂNTULUI MUCENIC OPREA

CONDACUL 1:

Veniţi, toţi iubitorii de Hristos, la prăznuirea fericiţilor mărturisitori Visarion, Sofronie şi Oprea, care au slujit adevărului şi au mărturisit dreapta credinţă şi cinstind cu evlavie ostenelile lor şi lăudându-i, aşa să zicem: bucuraţi-vă, bunilor mărturisitori şi râvnitori ai adevărului!

ICOSUL 1:

Stâlpare aleasă, din rădăcină sănătoasă, ai odrăslit Visarioane şi din pruncie ai învăţat dreapta credinţă. Chipul cel îngeresc l-ai luat asupră-ţi din tinereţe şi viaţa cea îngerească o ai urmat după cuviinţă. Pentru aceasta şi noi, smeriţii, cu laude te cinstim, zicând ţie:

Bucură-te, cela ce ai răsărit din părinţi credincioşi vlăstar ales;

Bucură-te, că, din copilărie, pe urmele sfinților ai mers;

Bucură-te, cela ce, prin Sfântul Botez, harul dumnezeiesc ai primit;

Bucură-te, că întru totul vrednic de sfinţitul ierarh al cărui nume ai purtat, toată viaţa te-ai dovedit;

Bucură-te, cela ce de tânăr multe locaşuri sfinte ai cercetat;

Bucură-te, că din izvorul credinţei ortodoxe din belsug te-ai adăpat;

Bucură-te, cela ce şi la Sfântul Mormânt cu evlavie ai ajuns;

Bucură-te, că acolo cu lacrimi fierbinţi, de bucurie, ai plâns;

Bucură-te, cela ce în lavra Sfântului Sava ai fost călugărit;

Bucură-te, că de atunci şi numele de Visarion tu ai primit;

Bucură-te, cela ce, toată viaţa, pe cărările curăţiei ai umblat;

Bucură-te, că totdeauna spre cele înalte ai cugetat;

Bucură-te, Cuvioase Visarioane, care cu mare râvnă Ortodoxia ai apărat;

CONDACUL al 2-lea:

Plecat-ai, Cuvioase Visarioane, după primirea călugăriei, de la Sfântul Mormânt şi ai venit în Slovenia, la mănăstirea Pacra, unde te-ai nevoit timp de şapte ani, cu smerenie şi cu aleasă râvnă, în treapta diaconiei, după care, ca un ales nevoitor şi de harul preoţiei te-ai învrednicit, slujind lui Dumnezeu şi cântând: Aliluia!

ICOSUL al 2-lea:

Alt râvnitor, asemenea lui Ilie te-ai arătat, Cuvioase Sofronie, din copilărie învăţând, de la ai tăi părinţi, dreapta credinţă şi ai alergat în calea poruncilor Domnului, neţinând seama de ispitele lumeşti. Pentru aceasta te lăudăm, zicând ţie:

Bucură-te, cela ce, în Cioara Sebeşului, ca o floare ai înflorit;

Bucură-te, că de copil dragoste de cele sfinte ai dovedit;

Bucură-te, cela ce în Ţara Românească multă osârdie ai arătat;

Bucură-te, că prin vieţuirea ta cea aleasă pe toţi ai minunat;

Bucură-te, cela ce de acolo, în Transilvania, iarăşi te-ai înapoiat;

Bucură-te, că tuturor pildă de viaţă curată te-ai arătat;

Bucură-te, cela ce în codrii de lângă Cioara mare sălaş de cuvioşie ai zidit;

Bucură-te, că pe cei ce au venit la tine, totdeauna cu drag i-ai povăţuit;

Bucură-te, cela ce ispitirile diavolului pe toate le-ai nimicit;

Bucură-te, că meşteşugirile celui rău cu hotărâre pururea le-ai zdrobit;

Bucură-te, cela ce către dragostea lui Hristos pe toţi i-ai îndemnat;

Bucură-te, că în Sebeşul Albei dreapta credinţă ai învăţat;

Bucură-te, Cuvioase Sofronie, care cu mare râvnă Ortodoxia ai apărat!

CONDACUL al 3-lea:

Străbătut-ai, cu multă osteneală, ţinuturile transilvănene, Cuvioase Sofronie, îndemnând pe cei binecredincioşi să nu se depărteze de la staulul Bisericii celei drept-măritoare, ci stând cu toţii neclintiţi în credinţă, să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

ICOSUL al 3-lea:

Săliştea Sibiului acum duhovniceşte se veseleşte, împreună cu toată obştea creştinilor dreptcredincioşi, la prăznuirea Sfântului Mucenic Oprea, cel ce înflăcărat de râvnă pentru adevăr şi pentru apărarea Ortodoxiei s-a arătat. Pentru aceasta şi noi, smeriţii, cu dragoste să-l lăudam, zicând:

Bucură-te, cela ce eşti al Săliştii Sibiului aleasă floare;

Bucură-te, că ai fost fiu credincios al Bisericii drept-măritoare;

Bucură-te, cela ce cu lucrarea pământului te-ai îndeletnicit;

Bucură-te, că şi de suflet, deopotrivă, cu sârg te-ai îngrijit;

Bucură-te, cela ce în dreapta credinţă a strămoşilor ai trăit;

Bucură-te, că viaţă bine-plăcută Domnului ţi-ai agonisit;

Bucură-te, cela ce prin post şi rugăciune sufletul ţi-ai întărit;

Bucură-te, că prin binecuvântări de la preoţi calea ţi-ai gătit;

Bucură-te, cela ce în ţinutul Să1iştii pe fraţi i-ai povăţuit;

Bucură-te, că pe toţi cei ce pătimeau, cu dragoste i-ai sprijinit;

Bucură-te, cela ce împotriva asupritorilor, pavăză ai stat;

Bucură-te, cela ce pentru dreapta credinţă, prigoane mari ai îndurat;

Bucură-te, Mucenice Oprea, care cu mare râvnă, credinţa ai apărat!

CONDACUL al 4-lea:

Omule al lui Dumnezeu şi mucenice al lui Hristos, Oprea, tu cu inimă arzătoare ai apărat dreapta credinţă şi pe toţi i-ai învăţat adevărul, iar pe cei ce nu s-au clătinat de la credinţa ortodoxă, i-ai apărat cu jertfa vieţii tale, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

ICOSUL al 4-lea:

După ce te-ai învrednicit de treapta preoţiei, Visarioane, iarăşi ai călătorit la Sfântul Mormânt, de unde, întorcându-te în Ţara Transilvaniei, cu mare îndrăzneală ai înfruntat prigoana ce s-a pornit asupra Bisericii drept-măritoare şi pe toţi i-ai întărit în dreapta credinţă. Pentru aceasta, te lăudăm, zicând ţie:

Bucură-te, cela ce de la Sfântul Mormânt iarăşi la ai tăi ai venit;

Bucură-te, că tuturor cu putere multă le-ai propovăduit;

Bucură-te, cela ce peste tot, ca un izbăvitor erai primit;

Bucură-te, cela ce de mulţimea credincioşilor erai însoţit;

Bucură-te, cela ce cu sunete de clopote erai întâmpinat;

Bucură-te, că de credincioşi cu făclii aprinse erai aşteptat;

Bucură-te, că la dreapta credinţă pe toţi i-ai înflăcărat;

Bucură-te, cela ce în adunări, cu putere, adevărul ai vestit;

Bucură-te, cela ce rânduiala călugărească niciodată nu o ai părăsit;

Bucură-te, că în aspră înfrânare tot timpul ai vieţuit;

Bucură-te, cela ce cu harul de sus, izvor de apă ai arătat;

Bucură-te, cela ce schitul de la Foltea l-ai ridicat;

Bucură-te, Cuvioase Visarioane, care cu mare râvnă Ortodoxia ai apărat!

CONDACUL al 5-lea:

Având în minte învăţătura marelui Pavel, în toate zilele îţi întăreai trupul cu aspră înfrânare, Cuvioase Sofronie, şi cu pilda vieţii tale îndemnai pe toţi să laude pe Dumnezeu şi să-i cânte: Aliluia!

ICOSUL al 5-lea:

Pentru mărturisirea dreptei credinţe ai fost aruncat, Cuvioase Sofronie, în temniţa Bobâlna, de unde, după cumplite pătimiri, iarăşi ai ieşit cu mila lui Dumnezeu şi te-ai nevoit să predici mai departe Crucea lui Hristos, bucurie făcând celor dreptcredincioşi. Pentru care şi noi te lăudăm, grăind ţie:

Bucură-te, Cuvioase Sofronie, că pentru credinţă, în temniţă ai fost aruncat;

Bucură-te, că prin aceasta, sfinţilor mărturisitori ai urmat;

Bucură-te, cela ce, după ieşirea din temniţă, în părţile Zarandului ai venit;

Bucură-te, că şi în Munţii Apuseni râvna credinţei te-a călăuzit;

Bucură-te, cela ce, pentru credinţa ta, iarăşi ai fost prins şi legat;

Bucură-te, că în temniţa din Abrud cei răi din nou te-au aruncat;

Bucură-te, cela ce, după voia lui Dumnezeu, cu ajutorul credincioşilor din legături ai fost slobozit;

Bucură-te, că la multe şi mari mulţimi de credincioşi ai propovăduit;

Bucură-te, cela ce în păstrarea dreptei credinţe pe fraţi i-ai întărit;

Bucură-te, că prin faptă şi cuvânt necurmat pe Domnul ai preamărit;

Bucură-te, cela ce pe fraţii tăi, cu pavăza credinţei i-ai întrarmat;

Bucură-te, că nu de la tine, ci de la Domnul, tuturor ai predicat;

Bucură-te, Cuvioase Sofronie, care cu mare râvnă Ortodoxia ai apărat!

CONDACUL al 6-lea:

Legatu-s-au cu jurământ cei binecredincioşi în soboarele pe care le ţineau, că nu-şi vor părăsi dreapta credinţă pe care au primit-o de la strămoşi şi că vor rămâne pururea fii bine-cinstitori ai Bisericii Răsăritului spre mărirea lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!

ICOSUL al 6-lea:

Văzând că Biserica lui Hristos cea drept-măritoare este asuprită şi prigonită, te-ai ridicat Oprea, cu inimă vitează, întru apărarea dreptei credinţe, neluând seama la primejdiile şi chinurile care te aşteptau. Pentru aceasta mulțimea dreptcredincioşilor te lăuda, împreună cu noi zicând ţie:

Bucură-te, cela ce, plin de curaj, la căpetenia ţării te-ai înfăţişat;

Bucură-te, că despre nedreapta prigoană a fraţilor tăi i-ai cuvântat;

Bucură-te, cela ce ca un răzvrătitor de mulţimi ai fost defăimat;

Bucură-te, căci cu temniţe şi chinuri grele te-au ameninţat;

Bucură-te, cela ce, pentru dreptate, până la Viena te-ai ostenit;

Bucură-te, că pentru legea străbună şi acolo te-ai nevoit;

Bucură-te, că rugul ostenelilor tale adevărul a luminat;

Bucură-te, cela ce nădejdea întreagă întru Domnul ţi-ai întemeiat;

Bucură-te, că în tot timpul viclenia asupritorilor ai vădit;

Bucură-te, că până în sfârşit înşelătoria lor nu te-a biruit;

Bucură-te, cela ce şi a doua oară la Viena te-ai înfăţişat;

Bucură-te, că, pentru dreptate, necontenit Domnului te-ai rugat;

Bucură-te, Mucenice Oprea, care cu mare râvnă credinţa ai apărat!

CONDACUL al 7-lea:

La înapoierea de la Viena, punându-se la cale întemniţarea ta, Mucenice Oprea, te-ai oprit în Banat, împreună cu preotul Moise, care te însoţea. Şi pe când aici te aflai au venit la tine preotul Ioan din Poiana şi Ianeş din Galeş, împreună cu mulţime de credincioşi ca să te roage să mergi din nou la ocârmuitorii din Viena întru apărarea dreptei credinţe. Deci ai plecat iarăşi la drum cu nădejdea nestrămutată în Dumnezeul dreptăţii Căruia Îi cântăm: Aliluia!

ICOSUL al 7-lea:

Propovăduit-ai dreapta credinţă cu mare îndrăzneală, Cuvioase Visarioane în părţile Dobrei, Devei Orăştiei, Bălgradului şi Săliştei iar mulţimea care te aștepta, însufleţită de mari nădejdi şi de bucurie duhovnicească, îţi aducea cuvenită cinstire, ca unui trimis al lui Dumnezeu. Pentru aceasta şi noi, smeriţii, lăudându-te, zicem ţie:

Bucură-te, cela ce şi pe cei din Sibiu să-i încurajezi ai voit;

Bucură-te, că multă milă ţi s-a făcut de ei, pentru cât au pătimit;

Bucură-te, cela ce pe cale ai fost prins şi târât în judecată;

Bucură-te, că nici măcar o clipă cinstea nu ţi-ai lăsat-o plecată;

Bucură-te, cela ce hotărât credinţa cea dreaptă ai mărturisit;

Bucură-te, căci cu limbă înţeleaptă, adevărul le-ai descoperit;

Bucură-te, cela ce a prigonitorilor rea voinţă, ai mustrat;

Bucură-te, că la pocăinţă şi pe aceia i-ai îndemnat;

Bucură-te, cela ce ai mângâiat pe fraţii tăi în restriș te şi nevoi;

Bucură-te, că şi astăzi din ceruri, eşti alături de noi;

Bucură-te, cela ce cu pilda vieţii tale, pe toţi ai luminat;

Bucură-te, că în pătimiri şi necazuri i-ai îmbărbătat;

Bucură-te, Cuvioase Visarioane, care cu mare râvnă Ortodoxia ai apărat !

CONDACUL al 8-lea:

Izvor de lumină şi de dreaptă credinţă te-ai arătat, Cuvioase Visarioane, şi facerile tale de bine peste toţi s-au revărsat; iar noi laudă aducem Atotputernicului Dumnezeu şi cântăm: Aliluia!

ICOSUL al 8-lea:

În multe rânduri, i-ai adunat pe credincioşi în jurul tău, Cuvioase Sofronie, şi i-ai învăţat să ţină cu tărie credinţa ortodoxă cea primită de la părinţi şi să fie gata cu toţii pentru apărarea adevărului. Pentru aceasta, cu evlavie te cinstim pe tine, zicând:

Bucură-te, râvnitor al aşezămintelor apostoleşti;

Bucură-te, păstorule dârz al hotărârilor soborniceşti;

Bucură-te, al Bisericii drept-măritoare slujitor adevărat;

Bucură-te, al Ortodoxiei noastre strămoşeşti, stâlp neclătinat;

Bucură-te, cela ce pe potrivnici fără sfială i-ai vădit;

Bucură-te, că de dorul dreptăţii şi al credinţei adevărate, pururea ai fost călăuzit;

Bucură-te, cela ce, de la Duhul Sfânt, adevărul tuturor ai grăit;

Bucură-te, că pe stânca dreptei credinţe sufletele tuturor le-ai întărit;

Bucură-te, că graiurile tale erau întocmai ca vârtejul de foc ce se arăta pe cale;

Bucură-te, că sufletele credincioşilor de pretutindeni se aprindea de dragostea către Domnul la auzul propovăduirii tale;

Bucură-te, cela ce nădejdile credincioşilor nu le-ai spulberat;

Bucură-te, că în necazuri pe toţi credincioşii cu sârguinţă i-ai îmbărbătat;

Bucură-te, Cuvioase Sofronie, care cu mare râvnă Ortodoxia ai apărat!

CONDACUL al 9-lea:

Adusu-Şi-a aminte Dumnezeu de rugăciunile tale, Cuvioase Sofronie, pe care le-ai făcut pentru întărirea dreptei credinţe, pentru că cei ce mai înainte fuseseră smulşi din staulul Ortodoxiei iarăşi au venit la sânul Bisericii mame, ca împreună cu tine, care te afli în ceruri să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

ICOSUL al 9-lea:

Apărat-ai Mucenice Oprea cu multă tărie dreapta credinţă înaintea ocârmuitorilor asupritori de la care cu stăruinţă ai cerut de atâtea ori dreptate şi libertatea credinţei strămoşeşti pentru fraţii tăi asupriţi. Dar ai fost prins, legat şi aruncat în grea temniţă unde pentru dreapta credinţă ai suferit până la moarte. Pentru aceasta, lăudând cu evlavie pătimirea ta mucenicească, te fericim pe tine, zicând:

Bucură-te, stâlpare prea aleasă a Bisericii noastre strămoşeşti;

Bucură-te, mlădiţă bună şi roditoare, care tuturor viaţă duhovnicească rodeşti;

Bucură-te, cela ce întocmai ca sfinţii lupta cea bună ai luptat;

Bucură-te, că de nimeni niciodată, nu te-ai lăsat înfricoşat;

Bucură-te, cela ce a treia oară drumul Vienei ai luat;

Bucură-te, că acolo o nouă jalbă cu hotărâre ai înfăţişat;

Bucură-te, cela ce ai crezut cu tărie, că, până la urmă, dreptatea va veni;

Bucură-te, cel ce ai fost încredinţat că libertatea va birui;

Bucură-te, că talantul ce li s-a încredinţat fără încetare l-ai înmulţit;

Bucură-te, că în toată viaţa ta, prin faptă, ai arătat rod însutit;

Bucură-te, cela ce cu gura ai mărturisit adevărul fără şovăire;

Bucură-te, căci cu inima ta ai crezut, în dreptatea celor ai tăi, fără de îndoire;

Bucură-te, Mucenice Oprea, care cu mare râvnă credinţa ai apărat!

CONDACUL al 10-lea:

Trimis ai fost în trei rânduri cu jalbă în cetatea împărătească de la Viena, spre apărarea dreptei credinţe şi înaintea stăpânitorilor de acolo, cu hotărâre neclintită, ai mărturisit adevărul, arătând dragoste înflăcărată fraţilor tăi întru dreapta credinţă şi împreună cu ei cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

ICOSUL al 10-lea:

Mers-ai, Cuvioase Visarioane, propovăduind dreapta credinţă, de la Sebeş spre Sibiu, dar pe cale ai fost prins de cei ce căutau să te piardă şi ai fost dus legat, la căpeteniile lor, unde, cu faţa luminată de credinţa ortodoxă, ai mărturisit adevărul. Pentru aceasta şi noi smeriţii, te lăudăm, zicând ţie:

Bucură-te, cela ce în faţa prigonitorilor, cu curaj ai stat;

Bucură-te, că prin hotărârea ta cea bună pe toţi ai înfruntat;

Bucură-te, cela ce, nevoind să te lepezi de dreapta credinţă, în lanţuri ai fost aruncat;

Bucură-te, că în temniţa din cetatea Devet pentru credinţa ta, ai fost ferecat;

Bucură-te, cela ce şi-n temniţa din Timişoara ai stat;

Bucură-te, că în înfricoşătoarea temniţă din Kufstein, pânp la moarte ai răbdat;

Bucură-te, cela ce cu cunună de mucenic ai fost încununat;

Bucură-te, că prin statornicia ta în credinţă, pildă vie tuturor ne-ai dat;

Bucură-te, cela ce pe fraţii tăi cu dragoste în toate i-ai mângâiat;

Bucură-te, că în furtuna tuturor încercărilor prin care ai trecut, întru nimic tu nu te-ai clătinat;

Bucură-te, cela ce vrednic mucenic te-ai arătat;

Bucură-te, că răsplata muceniciei tale ai aflat;

Bucură-te, Cuvioase Visarioane, care cu mare râvnă Ortodoxia ai apărat!

CONDACUL al 11-lea:

În temniţa de la Kufstein, chinuitoare pătimiri ai îndurat; şi acolo, departe de cei iubiţi ai tăi, în mâinile lui Dumnezeu, cu bună nădejde, sufletul ţi-ai încredinţat, iar acum eşti împreună cu mucenicii, cu sfinţii şi cu îngerii, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

ICOSUL al 11-lea:

Preabunul Dumnezeu, ascultând rugăciunile tale, Cuvioase Sofronie, a înmuiat inimile căpeteniilor care prigoneau pe dreptcredincioşii români din Transilvania şi i-a făcut să îngăduie acelora să aibă episcopul lor. Pentru aceasta, laudă şi mulţumită aducem lui Dumnezeu, iar pe tine cu evlavie te cinstim, zicând:

Bucură-te, cela ce cu graiurile tale ai dat tuturor îmbărbătare;

Bucură-te, că învăţăturile tale tuturor au fost spre luminare;

Bucură-te, cela ce în suferinţe pe fraţii tăi i-ai mângâiat;

Bucură-te, că în dragostea ta cea mare, pe toţi ai îmbrăţişat;

Bucură-te, cela ce în Transilvania, slujba ta până la capăt o ai dus;

Bucură-te, că te-ai arătat slujitor credincios Domnului Iisus;

Bucură-te, cela ce te-ai învrednicit a vedea răsplătită vechea suferinţă;

Bucură-te, că s-a dat păstor legiuit fraţilor tăi de credinţă;

Bucură-te, cela ce mai departe, în cuvioşie te-ai nevoit;

Bucură-te, că mai târziu, în Mănăstirea Argeşului te-ai sălăşluit;

Bucură-te, că şi acolo fiind, gândurile tale mereu spre foştii tăi păstoriţi s-au îndreptat;

Bucură-te, că şi la Arge ș totdeauna pentru ei, lui Dumnezeu te-ai rugat;

Bucură-te, Cuvioase Sofronie, care cu mare râvnă Ortodoxia ai apărat!

CONDACUL al 12-lea:

După osteneli îndelungate şi după vieţuirea ta cea curată, Cuvioase Sofronie, ai ajuns la odihna cea veşnică şi acolo, împreună cu toţi mărturisitorii dreptei credinţe şi cu sfinţii, te veseleşti de-a pururea, cântând lui Dumnezeu, împreună cu ei: Aliluia!

ICOSUL al 12-lea:

La uşa bisericii din Sălişte, mult întristata ta soţie, cu faţa cernită, a stat multă vreme, plângând şi aşteptând întoarcerea ta. Dar n-ai mai venit, Mucenice Oprea, căci în temniţa de la Kufstein ai pătimit până la moarte, iar fericitul tău suflet şi-a luat zborul către cer. Pentru aceasta, toată ceata dreptcredincioşilor te cinstește cu laude, zicând ţie:

Bucură-te, Mucenice Oprea, mare şi zelos iubitor de Hristos;

Bucură-te, că din calea pe care o ai ales, nu te-ai mai întors;

Bucură-te, cela ce dreapta credinţă a poporului tău, mult ai iubit;

Bucură-te, că pentru suferinţele fraţilor tăi ai pătimit;

Bucură-te, cela ce crucea lui Hristos până la capăt o ai purtat;

Bucură-te, că înaintea Domnului celui bun, mult har ai aflat;

Bucură-te, cela ce urâciunea defăimării nu te-a înmuiat;

Bucură-te, că făgăduinţa măririi deşarte nu te-a clătinat;

Bucură-te, cela ce toate desfătările lumii le-ai dispreţuit;

Bucură-te, că în răsplătirile cele cereşti ai nădăjduit;

Bucură-te, cela ce cununa muceniciei, la sfârşit, ai aflat;

Bucură-te, cela ce în ceata mucenicilor ai fost aşezat;

Bucură-te, Mucenice Oprea, care cu mare râvnă credinţa ai apărat!

CONDACUL al 13-lea:

O, fericită treime de sfinţi mărturisitori, Visarioane, Sofronie şi mucenice Oprea, care cu multă îndrăzneală aţi apărat credinţa ortodoxă şi crucea pătimirii voastre aţi dus-o până la capăt ! Fericiţi sunteți că Bunul Dumnezeu S-a milostivit de strădaniile voastre cele sfinte pentru credinţa strămoşească şi a adus, până în cele din urmă, în staulul Bisericii române, pe toţi cei abătuţi de la Sfânta Ortodoxie. Rugaţi-vă neîncetat lui Hristos, Dumnezeului nostru, pentru desăvârşirea acestei reîntoarceri, pentru ca toţi, un singur suflet având şi o singură credinţă mărturisind, să cântăm Preasfintei Treimi, împreună cu voi: Aliluia!

(Acest condac se zice de trei ori, apoi iarăşi se zice icosul 1 şi condacul 1)

RUGĂCIUNE

Prea aleşilor Sfinţi Mărturisitori, Visarioane, Sofronie şi Oprea, cu inimă smerită şi cu grai de laudă, cutezăm a preamări pe Hristos - Dumnezeu, Cel ce v-a arătat pe voi preafericiţi mărturisitori ai dreptei credinţe, mărirea Bisericii noastre. Şi plecând genunchii, cu umilinţă şi negrăită dragoste, rugăciune înălţăm vouă, celor ce aţi pus mai presus de toate cele vremelnice, credinţa cea strămoşească. Căci tu, Cuvioase Visarioane, prealuminate, te-ai coborât ca un arhanghel, cu glas de trâmbiţă dumnezeiască, în mijlocul credincioșilor, întărindu-i în dreapta credinţă şi viaţa ţi-ai dat-o pentru Hristos. Şi tu, Cuvioase Sofronie, neînfricat ai înfruntat temniţa şi prigonirile pentru Hristos, călăuzind turma cea bine-credincioasă din Transilvania pe căile mântuirii şi îndrumând Biserica Domnului Hristos pe calea cea dreaptă. Iar tu, Mucenice Oprea, cel prea osârduitor, iubind mai mult legea cea neschimbată a lui Hristos decât pe ai tăi şi decât însăşi viaţa ta, sufletul ţi-ai pus pentru dreapta credinţă.

De aceea, voi toţi, care aţi odrăslit din Biserica Ortodoxă transilvăneană şi care acum vă bucuraţi de cinstirea mucenicilor şi a mărturisitorilor lui Hristos, primiţi rugăciunile noastre şi mijlociţi pentru noi, înaintea Bunului şi Milostivului Dumnezeu, Celui în Treime preamărit! Ocrotiţi cu rugăciunile voastre turma cea drept-măritoare, care vă cinsteşte ca pe nişte stâlpi neclintiţi ai dreptei credinţe. Rugaţi-vă Domnului, ca să întărească dragostea şi unitatea de credinţă dintre fraţi, să reverse harul păcii în inimile tuturor, să ferească turma credincioşilor de toată reaua întâmplare, ca într-un glas şi un suflet să preamărim pe Cel ce este Dătătorul tuturor darurilor şi Mântuitorul nostru.

Privegheaţi şi vă rugaţi pentru noi ca izbăviţi fiind prin mijlocirile voastre, de cursele celui rău, să ducem lupta cea bună a minţii în toate clipele vieţii noastre şi să fim neclintiţi în dreapta credinţă a moşilor şi strămoşilor noştri.

Bucurându-ne de dumnezeiasca mărire la care v-aţi înălţat şi rugându-ne vouă, ca să fiţi mijlocitori înaintea tronului Celui de sus, preamărim pentru toate, pe Tatăl, pe Fiul şi pe Duhul Sfânt, zicând : slavă Ţie, Dumnezeule Cel mare şi minunat întru sfinţii Tăi în vecii vecilor, Amin!

Ver "TROPAR, GLASUL I, AL SF. MĂRT. ARDELENI VISARION, SOFRONIE ŞI MUCENICUL OPREA (21 OCT)" en YouTube

21 Octombrie - Cuv. Mart. Visarion , Sofronie si Mucenicul Oprea , Sf. Pr. Ioan din Gales si Moise Macinic din Sibiel

                    La 21 octombrie Biserica Ortodoxă îi pomeneşte pe sfinţii Mărturisitori Ardeleni: Cuvioşii Mărturisitori Visarion şi Sofronie, a Sfântului Mucenic Nicolae Oprea şi a Sfinţilor preoţi Mărturisitori Ioan şi Moise Măcinic, trăitori în veacul al XVIII-lea. 

Viaţa Cuviosului Visarion Serai

Visarion Sarai un călugăr, se pare de origine vlahă, deci un vlah din Bosnia de astăzi, care după ce a călătorit prin Ţara Sfântă, pe la Ierusalim, pe la Muntele Athos a ajuns la Karlowitz, iar de acolo a fost trimis de patriarhul sârbilor aici în Transilvania pentru a predica împotriva uniaţiei. Însoţit de câţiva credincioşi din Banat el înaintează spre Centrul Transilvaniei, pe Valea Mureşului, predică pretutindeni la Sălişte şi în alte părţi. Dar undeva între Sibiu şi Sălişte a fost arestat şi după arestare i s-a făcut un lung interogatoriu din care cunoaştem câteva date biografice, aşa cum le-am prezentat. Dus apoi în fioroasa temniţă de la Kufstein din Munţii Tirolului, unde se crede că a şi murit ca sfânt mărturisitor pentru Ortodoxie.

Viaţa Cuviosului Sofronie de la Cioara

Călugărul Sofronie de Cioara a luptat pentru apărarea Ortodoxiei ceva mai târziu prin 1759 – 1761, când a condus o adevărată răscoală populară împotriva autorităţilor habsburgice, dar în acelaşi timp şi împotriva Episcopiei Unite de la Blaj care patrona această acţiune de dezbinare a Bisericii Româneşti.
El era originar din judeţul Alba de la Cioara sau Săliştea, a fost preot de mir. După ce a rămas văduv şi-a făcut un schit în hotarul satului Cioara, care a fost distrus de autorităţi, fapt care l-a determinat să pornească această acţiune populară care a durat aproape doi ani. A ţinut şi un mare sobor, o mare adunare de preoţi şi credincioşi la Alba Iulia, care a luat o serie de măsuri în vederea unei viitoare organizări a Bisericii Ortodoxe, pentru că trebuie să spunem că, după 1701, Biserica Ortodoxă Română din Transilvania n-a mai avut nici un cârmuitor sufletesc, nici un ierarh. După ce a avut o întâlnire cu generalul Nicolaus Adolf Bucow, comandantul trupelor imperiale din Transilvania, cel care a distrus mănăstirile ortodoxe, el s-a retras în Ţara Românească, unde a murit la o dată pe care nu o cunoaştem, fie la mănăstirea Vieroşi, fie la Mănăstirea Robaia. Pentru acţiunile sale el este trecut de Sfântul Sinod al BOR în rândul sfinţilor.

Viaţa Sântului Mucenic Oprea Miclăuş

Oprea Miclăuş din Săliştea Sibiului, a făcut mai multe călătorii la Viena pentru ca să ceară împărătesei Maria Tereza drepturi pe seama credincioşilor transilvăneni. In 1752 a fost arestat la Viena şi aruncat şi el în închisoarea de la Cuşteni, unde a murit tot aşa ca sfânt mărturisitor pentru ortodoxie.

Sfântul Mucenic Preotul Moise Măcinic

În 1992 Sfântul Sinod al Bisericii noastre a hotărât să  fie canonizaţi si doi preoţi de mir , anume Moise Măcinic din satul Sibiel, care l-a însoţit pe Oprea Miclăuş în călătoriile sale la Viena şi care a fost arestat odată cu el , pierzandu-si  viaţa la o dată pe care nu o cunoaştem, tot în închisoarea de la Kufstein.

Sfântul Mucenic Preotul Ioan din Galeş

Al cincilea mucenic, tot preot de mir, este Ioan din Galeş, un sat contopit astăzi cu oraşul Sălişte, care a preluat conducerea acţiunilor revendicative ortodoxe şi româneşti prin anii 1756 – 1757 şi care a cutreierat mai multe sate strângând semnături prin care credincioşii ardeleni cereau ca să li se acorde şi lor drepturi, să se acorde în primul rând libertate pentru credinţa ortodoxă.
A fost arestat şi el şi dus pe teritoriul Austriei de astăzi. Se pare că el a murit într-o închisoare la Gratz pentru că mult mai târziu după 24 de ani de detenţie a fost vizitat acolo de nişte negustori braşoveni, ajunşi la Gratz în afaceri comerciale şi care au auzit că în închisoarea de acolo zace de mult timp un preot ortodox. Au avut o lungă şi interesantă convorbire cu el, le-a mărturisit că suferă pentru Hristos şi pentru credinţa ortodoxă de 24 de ani, dar nimeni nu-l va clinti în convingerile sale. 

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

 sursa : www.foaienationala.ro